Ginap’s Weblog

Ce sentiment pur…să iubeşti florile… Ne bucurăm când primim în dar flori. Dar, ştim să le iubim, să le preţuim cu adevărat? Reacţiile sunt diferite. Unii se bucură pe moment, le pun într-un vas frumos colorat şi uită de ele. Alţii se bucură ca un copil care primeşte în dar jucăria preferată. Le îngrijeşte, le vorbeşte în fiecare dimineaţă, le urmăreşte cu răbdare evoluţia aşteptând să crească, apoi să înflorească. Pentru unii bucuria de a dărui este mai puternică decât bucuria de a primi.

http://www.badorgood.com/detail.php?id=103628

Andreea Trifu: “Fotografia este arta de a fura timpului o firimitură de clipă”

…degustaţi din vinul roşu sau alb, sec sau demi-sec, fiert cu sau fără zahăr

…degustaţi mustul

…savuraţi mititei, cârnăciori, păstramă şi multe alte mâncăruri tradiţionale româneşti preparate cu migală de bucătari pricepuţi

…mâncaţi cu poftă floricele, vată pe băţ, gogoşi, aşa cum vă plăcea să faceţi în copilărie

…ascultaţi muzică

…mergeţi la teatru

…admiraţi mirajul florilor

…vă comportaţi civilizat

…nu aruncaţi ambalaje, resturi şi alte gunoaie pe jos…iar dacă cumva o faceţi…

…vă oferiţi voluntari la strângerea lor

Toate astea în cadrul Festivalului Vinului şi Viei Focşani 2007

Pentru vizualizare completă clik pe imagine.

Când am venit de la serviciu am găsit în uşă o fiţuică. O iau, deschid uşa, intru în casă şi arunc bucăţica de hârtie într-un colţ al biroului până mă hotărăsc s-o citesc.

E o invitaţie de a împrumuta bani pentru nevoi personale fără girant, fără comisioane ascunse. E suficient să ai un venit de la 270 lei în sus. Nimc mai simplu. Poţi să fii pensionar de drept sau poţi avea pensie de handicap, poţi fi în concediu de creştere a copilului, salariat, orice. Banca te ajută. Să zicem că am venitul minim acceptat de bancă. Cum voi reuşi să trăiesc, să-mi achit utilităţile, să-mi mai fac câte-un moft şi să-mi achit şi dobânda lunară la bancă? Şi dacă nu plătesc? Ce mai contează? Rămân sub cerul liber, privind la stele strălucitoare, ascultând sunetul ploii, adunând scoici pe malul mării, ascultând ciripitul păsărilor, plimbându-mă desculţă prin zăpada. Fac tot ce-mi trece prin cap, în funcţie de anotimp. Ce poate fi mai frumos? Sunt liberă ca pasărea cerului. Toate astea aproape că nu mi le pot permite acum, pentru că sunt prea absorbită de muncă.

Iar dacă nu consider că aş avea nevoie de bani pentru nevoi personale, banca mă recompensează cu 25 lei pentru fiecare prieten sau cunoştinţă pe care-l conving sa-şi facă credit la ei. Ce pot face cu 25 lei? E echivalentul a trei bonuri de masă. Dar cu 50 lei, dacă reuşesc să-mi conving doi prieteni? Poate merg şi la teatru. Cam câţi prieteni ar trebui să-mi conving pentru a-mi lua o maşină sau un apartament pe malul mării? Mai bine-mi păstrez prietenii.